Foto: Alice Drogoreanu . Ora de Geografie decurgea tern, minutele părând a se fi dilatat malign. Ne părea că şi doamna profesoară conştientiza aceasta, dar nu avea ce face. Desigur, dacă ar fi fost după noi, era suficient să ne lase în curte, la fotbal. Însă, nu era după noi, şi nici măcar după doamna [...]

Foto: Alice Drogoreanu . Sâmbăta ploioasă ne adună în Dinar la fel cum ar fi făcut-o şi-o sâmbătă însorită. Mai pe scurt, ne adunarăm în Dinar aşa cum o facem în fiecare zi, discutând despre felurite lucruri. Fără legătură directă cu subiectul conversaţiei, domnul plutonier-major Onici îl întrebă destul de abrupt pe Marcel: - Tu îţi cafteşti soţia? [...]

Foto: Alex Mazilu . De zile bune, Marcel ne păru îngândurat. Cum, însă, nu simţi nevoia să ni se destăinuie, ori din alte pricini ascunse n-o făcu, îl lăsarăm într-ale sale, mai cu seamă că nici nu ne interesa motivul acestei schimbări. Azi, însă, izbucni: – Teodora mă înşeală! – Nu cred!… – interveni domnul [...]

Foto: Alice Drogoreanu . Nu mi-am dorit să-l despart pe Raul de ultima sa cucerire, totul decurgând firesc şi – în bună măsură – nevinovat. Prezentându-mi femeia, m-am tot gândit: „Ileana Dobre, Ileana Dobre… Parcă mi-e cunoscut numele ăsta!” Mai mult, şi figura mi se părea familiară de undeva. Brusc, am fost străfulgerat de-o revelaţie: [...]

Foto: Alex Mazilu . Marcel intră livid în Dinar, chipul său având tuşele unei tristeţi atât de adânci încât niciunul dintre noi nu se gândi la o noapte irosită prin benzinărie! Domnul plutonier-major Onici, cunoscându-l pe Marcel de ani buni, încercă să-i ghicească resorturile acestei evidente schimbări în rău. – Teodora? – întrebă el. – Da… [...]

Gustav Klimt – Danae . Zeus era posomorât, iar giumbuşlucurile mesenilor se vădiră incapabile a-i aduce o consolare. – Nu ştiu ce am – se scuză după o vreme -, merg să mă întind puţin. Voi rămâneţi, revin şi eu de cum îmi trece. Încerc să iau nişte bicarbonat… În acest mod abil, stăpânul se [...]

Anual, pe 17 august viaţa mea se modifică (deşi enunţul pare unul cât se poate de simplu, el cuprinde o foarte subtilă aluzie!). Fiind sufocat cu cadouri, am ulterior mai multe bibelouri de pe care să şterg praful, o colecţie de manele mai variată, mai multe automobile pentru care să plătesc impozit, şi tot aşa… [...]

Din pricini incerte, ieri mi s-a cam rupt filmul, la un moment dat. Bineînţeles, cei care au mai prins sălile de cinematograf funcţionale ştiu la ce mă refer şi înţeleg metafora. Cine n-a mers, prin anii 70, într-o sală de cinema, începând să fluiere-n draci de câte ori filmul se întrerupea, mai cu seamă când [...]