XIV. – Futu-i! – reuşii să mai rostesc, auzind că Tavi-mi cere o învoire de patru zile. După o vreme, mă reculesei: – Cu alte cuvinte, eu te adun de pe drumuri, îţi asigur o pâine uşoară acum, în plină criză, când cei mai mulţi se zbat în lipsuri, îţi trec cu vederea toate stângăciile, [...]

XIII.   – Futu-i! – răbufni romanciera Oana, observând că i-a secat inspiraţia. De două ceasuri stătea înaintea tastaturii şi, în cel mai fericit caz, se scărpina. „E capitolul cu număr fatal, de aia!… Nici nu ştiu ce să mai bag. Să pun o idilă între Violeta Loredana Pascal şi Victor Blid? Pe ăla-l lăsasem [...]

XII. – Futu-i! – îi scăpă Oanei, amintindu-şi brusc că Xreader a fost dus în arestul Poliţiei. „O fi la noi, sau în Bucureşti? Dacă l-a luat Lala, mai degrabă este-n Bucureşti. Cum am putut să uit? Plus că ieri i-am lăsat şi bilet că vin târziu… Poate are nevoie de ceva, iar eu nici [...]

  XI. – Futu-i! – zise Robert cu satisfacţie, bucurându-se de aerul rece al dimineţii. Ziua începu promiţător pentru scriitor. Ieşit la cafeaua matinală, o întâlni pe Ramona şi, după vrăjeala ce se impuse ca de la sine, reuşi nu doar să o convingă că este o poetă de talent, dar şi să colaboreze îndeaproape [...]

X.   – Futu-i! – bombăni Lala, gândindu-se iar şi iar la caz. „În mod cert, criminala este Anastassia, oricine o cunoaşte ştie asta! Din nefericire, eu sunt singura care-o cunosc, pe toţi ceilalţi se pricepe să-i ameţească… Dacă ar fi fost doar ultima victimă, mă făceam şi eu că-i iau în serios pe legişti, [...]

IX.     – Futu-i! – îmi scăpă, observând că patima lui Tavi nu se domolise. Greu de spus prin ce-ar putea face Irina pe cineva să se îndrăgostească de ea, iar pentru Tavi ar fi aproape cu neputinţă să explice, aceasta şi din cauză că este destul de rudimentar în gândire şi bolovănos în [...]

VIII.   – Futu-i! – scăpă în surdină Xreader când, trecut de percheziţia corporală, ajunse pe cameră în arestul Poliţiei şi, după prezentări sumare cu cei trei colegi, aflaţi în aşezământ pentru înşelătorie, trebui să se apuce de lustruitul gresiei, deoarece tocmai era ora de curăţenie. Camerele erau periodic spălate pe jos, apoi se uza [...]

. VII.   – Futu-i! – obişnuia să spună Tavi, de câte ori primea o nouă misiune. Acest obicei al său mă scotea din sărite, astfel că-l admonestam de fiecare dată: – Eu te-am angajat ca să ucizi, nu ca să vorbeşti trivial! Cum începui să-i reţin şi din leafă, în consonanţă cu situaţia generală [...]

VI.   – Futu-i! – zise romanciera Oana, apăsând pentru a şasea oară pe Delete. Trecură câteva ceasuri şi nu reuşea să găsească un început cât de cât acceptabil la Inocentul. Socotise că era suficient să aibă titlul şi decizia de a scrie un roman poliţist, dar lucrarea nu doar că nu voia să avanseze, [...]

V. – Futu-i! – rezumă comisarul-şef Voiculescu toate simţămintele de peste zi. „Încep să-mi ies din minţi. Nu reuşesc să duc ancheta la capăt. Nu reuşesc nici măcar să duc un interogatoriu la bun sfârşit. Văd tot timpul negru în faţa ochilor” – gândi, fără prea mare legătură cu ceva anume. De câteva ore analiza [...]