Arhive lunare: februarie 2011

XIV. – Futu-i! – reuşii să mai rostesc, auzind că Tavi-mi cere o învoire de patru zile. După o vreme, mă reculesei: – Cu alte cuvinte, eu te adun de pe drumuri, îţi asigur o pâine uşoară acum, în plină … Continuă lectura →

XIII.   – Futu-i! – răbufni romanciera Oana, observând că i-a secat inspiraţia. De două ceasuri stătea înaintea tastaturii şi, în cel mai fericit caz, se scărpina. „E capitolul cu număr fatal, de aia!… Nici nu ştiu ce să mai … Continuă lectura →

XII. – Futu-i! – îi scăpă Oanei, amintindu-şi brusc că Xreader a fost dus în arestul Poliţiei. „O fi la noi, sau în Bucureşti? Dacă l-a luat Lala, mai degrabă este-n Bucureşti. Cum am putut să uit? Plus că ieri … Continuă lectura →

  XI. – Futu-i! – zise Robert cu satisfacţie, bucurându-se de aerul rece al dimineţii. Ziua începu promiţător pentru scriitor. Ieşit la cafeaua matinală, o întâlni pe Ramona şi, după vrăjeala ce se impuse ca de la sine, reuşi nu … Continuă lectura →

X.   – Futu-i! – bombăni Lala, gândindu-se iar şi iar la caz. „În mod cert, criminala este Anastassia, oricine o cunoaşte ştie asta! Din nefericire, eu sunt singura care-o cunosc, pe toţi ceilalţi se pricepe să-i ameţească… Dacă ar … Continuă lectura →

IX.     – Futu-i! – îmi scăpă, observând că patima lui Tavi nu se domolise. Greu de spus prin ce-ar putea face Irina pe cineva să se îndrăgostească de ea, iar pentru Tavi ar fi aproape cu neputinţă să … Continuă lectura →

VIII.   – Futu-i! – scăpă în surdină Xreader când, trecut de percheziţia corporală, ajunse pe cameră în arestul Poliţiei şi, după prezentări sumare cu cei trei colegi, aflaţi în aşezământ pentru înşelătorie, trebui să se apuce de lustruitul gresiei, … Continuă lectura →

. VII.   – Futu-i! – obişnuia să spună Tavi, de câte ori primea o nouă misiune. Acest obicei al său mă scotea din sărite, astfel că-l admonestam de fiecare dată: – Eu te-am angajat ca să ucizi, nu ca … Continuă lectura →

VI.   – Futu-i! – zise romanciera Oana, apăsând pentru a şasea oară pe Delete. Trecură câteva ceasuri şi nu reuşea să găsească un început cât de cât acceptabil la Inocentul. Socotise că era suficient să aibă titlul şi decizia … Continuă lectura →

V. – Futu-i! – rezumă comisarul-şef Voiculescu toate simţămintele de peste zi. „Încep să-mi ies din minţi. Nu reuşesc să duc ancheta la capăt. Nu reuşesc nici măcar să duc un interogatoriu la bun sfârşit. Văd tot timpul negru în … Continuă lectura →