Tenebre – 31

 

CAPITOLUL XXXI – TENEBRE SFIORANTE

Tenebre sfiorante sau sfiorări tenebroase?” – se întrebă Oriana, vrăjitoarea cu cearcăne terifiante şi cu zâmbet tenebros. Our, care se strecurase-n Sar’a’laba neobservat, tocmai povestise grupului cazat la Lucrătorul ostenit despre planurile ofiţerilor sperieni, sprijiniţi de câţiva grumi, planuri conform cărora urma ca tot ei să facă jocurile-n imperiu, încercând din primul moment să-l preschimbe pe prinţul Sior într-o marionetă, mai jalnică decât fusese Sorian. De asemenea, relată despre parodia de proces şi sentinţa cea crudă.

– Dar, tata nu mai este-n Öreat… – suspină Photine, care încercase să obţină o întrevedere cu Sorian.

– Da’ unde să fie? – se grozăvi Our. L-am văzut aşa cum te văd acum pe tine…

– Şi scrisoarea generalului Sworral?… – insistă prinţesa, cuprinsă de deznădejde.

– O minciună, ca şi cea cu profeţiile Şaramei! – plusă piticul care, din toată istoria, era indignat doar de faptul că fapta sa vitejească nu este privită în adevărata ei strălucire, toţi pierzându-se în amănunte periferice.

Sfiorată de toate aceste ştiri, Oriana se gândi cum le-ar putea îmbrăca mai bine într-o haină literară, prevăzând un nou roman de succes. „Cu sufletul sfiorat, fostul monarh îşi aştepta execuţia în bezna beciului terifiant. Intermitent, de pe coridor se auzeau sunete bizare, ca şi cum ar fi fost şoaptele tuturor celor ce-şi aflaseră sfârşitul abominabil în tenebrele acelor temniţe. Prinse să tuşească, deoarece îţi ţinuse respiraţia anormal de mult…”.

– Nu facem nimic? – o întrerupse din gânduri Alizee.

– Eu mi-aş lua o friptură-n sânge… – zise Elfa cea roşcată da’ vopsită, care dădu un alt înţeles întrebării.

– Lasă-mă cu fripturile voastre! – izbucni blonda cea scundă. Lu’ ăla-i sfiorează curul, şi vouă vă arde de mâncare!…

„Iată, tot mai mulţi folosesc neologismul!” – îi sfioră Orianei prin tenebrele neuronale.

– Ce am putea să facem? – interveni Vrăjitorul. Am lipit afişe, am fost în piaţă, am pătruns în palat… De-acum, lucrurile şi-au intrat pe făgaşul obişnuit…

Alizee îşi puse capul în piept şi începu să bată din picior. Vrăjitorului, cunoscând bine aceste manifestări, îi deveni limpede că istoria nu se va încheia prea uşor.

– Adică, dacă ai stat şi tu să lipeşti nişte afişe, consideri că ţi-ai făcut datoria?…

– Întâi, că nu eram dator nici cu atât… – riscă mult încercatul coleg de dezbateri literare. Apoi, ce-ai vrea să fac? Ce aşteptaţi toţi de la mine? Sunt doar un ramolit care-a luat şpiţe-n cur din toate direcţiile! De câte ori am încercat să fac vreun bine, m-au lăsat toţi la înaintare, să-mi frâng gâtul… Nici nu ştiţi câte privaţiuni am acceptat de bunăvoie doar ca să nu fiu silit să mă prostituez! Şi acum, ce-ar trebui? Să risc iarăşi, pentru o adunătură de troglodiţi care e foarte mulţumită de propria-i viermuială?…

Troglodiţi şi viermuială… Ar merge, prin partea a doua a cărţii” – îşi continuă Oriana planurile literare.

„Dacă ăştia iarăşi încep bâlciul, mai mâncăm fix pula!” – gândi Elfa cu obidă.

– Fraierii ăia de ofiţeri nici n-au observat că sunt acolo… – încercă Our să-şi sublinieze meritele.

– De data asta – începu Alizee să plângă -, totul între noi s-a terminat! Eşti un om mai mărunt decât toţi troglodiţii ăia! Am să te şterg şi din blogroll…

„Minunat! Mai şi plânge acum… Eu tot aş cere friptura aia…” – ajunse roşcata la exasperare.

– Ce înseamnă blogroll? – vru să afle Photine, dar Oriana îi făcu un semn discret să lase pe altă dată astfel de discuţii.

– Bună dimineaţa! – spuse, pe un ton entuziast, Ingvar, care cobora scările împreună cu Sirona. Aceasta părea, la rându-i, binedispusă.

Photine îi întâmpină şi începu să le relateze precipitat ce aflase de la pitic. Our încetă să-şi mai bălăbănească picioarele, dorind să povestească chiar el cum a fost, cu accent pe curajul cu care şi-a asumat această misiune autoimpusă.

Cu anume dificultate, până la urmă înţeleseră toţi despre ce este vorba. Sirona, Ingvar şi Photine deciseră că trebuie să-l avertizeze pe Sior. Our interveni:

– Să-l avertizaţi că ce?… Nu v-am spus că a înţeles prea bine care-s condiţiile contractului?…

– Aşa a fost de mic! – răbufni Sirona. S-a mulţumit întotdeauna cu puţin. Odată, s-a bătut cu un alt băiat. Când ăla a căzut pe jos, Sior s-a oprit. „Poceşte-i mutra, ce stai acum?…” – i-am strigat. „Păi, e căzut!…” – răspunde blegul de frate-meu. „Şi tu cum ai vrea să-i poceşti mutra, când stă-n picioare?” – l-am întrebat şi i-am arătat eu ce trebuie să facă. Cretinu’ ăla şi astăzi bea supa cu paiul…

Alizee se alătură discuţiilor, gata să urzească noi planuri revoluţionare. Vrăjitorul îi zise Elfei în surdină:

– De parcă n-ar fi tot aia pentru paria că-i călăreşte Sior nemijlocit sau prin intermediul găştii lui Sworral?…

Elfa, iritată că întârzie să prânzească, deşi era mai mult o oră matinală, dar Revoluţia dereglă programul tuturor, răspunse destul de abrupt:

– Ţie ţi-a trebuit să te încurci cu ea!

Curând, Our şi Elfa pactizară cu revoluţionarii, cumva izolaţi rămânând doar Oriana şi Vrăjitorul, de la care se simţea că toţi ceilalţi aşteaptă ceva.

– Acum, ce-aţi vrea să facem? – spuse într-un târziu Oriana, stânjenită de aşteptarea tăcută şi insinuantă a celorlalţi.

– Păi, voi doi sunteţi vrăjitorii… – clarifică Alizee. Sărmanului Sior aţi ştiut să-i faceţi…

– Bine… – acceptă, de nevoie, Vrăjitorul. O să le facem şi ofiţerilor o magie similară…

– Eu aş putea – completă vrăjitoarea mult încercănată – face ca Sorian să nu simtă defel caznele şi să le râdă-n nas călăilor.

– Şi scapă? – întrebă Alizee surescitată.

– Ei, scapă… Nu scapă, da’, cel puţin, nu-l doare…

– Grozav! – pufni cu amară ironie scunda cea cu ochi de veveriţă. Deci, din toată magia voastră ne alegem cu atât, că unul moare mai uşor, iar conspiratorii nu vor mai avea erecţie!…

– Aş mai putea face să plouă… – plusă Vrăjitorul, nedumerit.

– Mai bine ai face o omletă… – zise Elfa, care se alăturase revoluţionarilor doar pentru că aceia păreau a fi mai mulţi. Ştiţi ce propun? Prânzim, luăm un vin vechi, şi ne mai sfătuim… Nu-i bine să iei decizii pe stomacul gol…

Raţiunea păru să revină în salonul Lucrătorului ostenit, convenind toţi să ia întâi prânzul. Apoi, se lungiră la încă o baterie de vin vechi, glumind pe seama menghinei, a sfredelului şi-a altor subiecte de actualitate.

Pe când atmosfera se înseninase iar sala căpătă tonuri calde, intrară în han toţi oamenii importanţi ai imperiului şi comandară ciuperci. Oriana rânji halucinant şi desenă pe faţa de masă ca un fel de frunză cu unghia degetului mijlociu, în vreme ce Vrăjitorul îşi făcu obişnuitele pase. Apoi, se destăinui blondei celei scunde:

– De aia am tergiversat, că am ştiut că vor veni toţi aici…

– Ai ştiut pe dracu, beţivule! – îi trânti Alizee, dar era clar tuturor că furtuna trecuse.

„Într-un separeu, Sworral, Wrrohm, Grehmm, Wurrsorrf, Frewwe şi Jahmm începură a şuşoti între ei, punând la cale planuri diabolice, terifiante, într-o lumină tenebroasă, bizară. Serveau masa. Vesela era făcută dintr-un lut fin, pe care se pictaseră modele halucinante. După ce mâncară cu poftă din ciuperci, un fulger le sfioră măruntaiele…”.

– Ce înseamnă a sfiora? – o întrerupse Our pe vrăjitoarea cu rânjet tenebros din planurile pentru un nou capitol al cărţii.

– De unde naiba vrei să ştiu? Întreab-o pe Alizee, că ea-i cu teoriile literare…

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Tenebre – 31

  1. Pingback: Deputatul PDL Dan Pasat, acuzat de santaj si trafic de influenta, scapa de arest

  2. Pingback: Numele proprii care apar în Evanghelia după Luca | Ioan Sorin Usca

  3. Pingback: Promo – Palatul Vrăjitoarei – episodul 1 « Link-Ping

  4. Pingback: Pietro Perugino(n. cca.1450 – februarie 1523) « my heart to your heart

  5. Pingback: Miercuri PA! « Cristian Dima

  6. Pingback: Circ si ticalosie marca Basescu Traian la Televiziunea Romana « Hai ca se poate!

  7. Pingback: Armele nucleare americane din Europa « Post nubila, Phoebus

  8. Pingback: Zmeul abătut « Ioan Usca

  9. Pingback: Gânduri la tinereţe despre bătrâneţe « Gabriela Elena

  10. Pingback: Broaştele ninja « Un blog cu năbădăi

  11. Pingback: Băsescu: Au şansa să facă mai puţină puşcărie sau deloc dacă spun cui au dat banii – LIVE TEXT « Supravietuitor's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s