Arhive lunare: martie 2011

X. – Tu ce faci când te cuprinde simţământul nimicniciei? – mă întrebă brusc domnul plutonier-major Onici. – Mi-l accentuez – răspunsei. Ca spre a legitima metoda, mai cerurăm lui Andrei un rând de bere Jacob. Afară, fulgere enorme brăzdau … Continuă lectura →

  IX. Este aproape o regulă ca, după un chef prelungit într-o cârciumă sordidă, participanţii să caute în zori un local mai de Doamne-ajută, ca să se dreagă. Desigur, există şi categoria acelora care se vor drege tot într-un birt … Continuă lectura →

VIII. – Acum căutăm, de fapt, ce? N-are nicio logică! – bombăni Oana care, după ce-şi dădu seama că nu este vreo legătură între dispăruţi şi ochii cei verzi, se opuse drumului la Miskolc, găsindu-l iraţional. – Ai încredere în … Continuă lectura →

VII. – Care ne mai ţineţi mult aici, că deja mă doare fundu’?… – întrebă George, aflat în anchetă de câteva ceasuri. – Poate te doare de cum te-ai şters cu pagina 108 din Indicii… – propuse domnul Verestoy o … Continuă lectura →

VI. Bogdan intră în magazinul Amsterdam de unde reveni cu un tirbuşon. – Uite ce fain e, cu ăsta deschizi orice sticlă fără probleme! – îşi aprecie ustensila. – Mda, douăzeci de lei noi aruncaţi pe-un obiect, doar ca să … Continuă lectura →

V. Întrebând din om în om la casele şi birturile de pe malul Someşului, domnul locotenent Petrescu reuşi să-şi construiască o imagine a principalului suspect. – Ăla, domnu’ poliţist, care l-a dat şi la televizor că se aruncă de pe … Continuă lectura →

IV.   În vreme ce mai multe echipaje de poliţie periau ambele maluri ale Someşului şi cârciumile sordide din împrejurimi, Oana îşi spuse că a făcut destul circ pentru zece lei noi şi se arătă dispusă să iasă în oraş. … Continuă lectura →

III. „Care s-a întâmplat ceva şi nu mi-am mai dat foc. Trec mai târziu pe la tine, e foarte important! George”.   – Să vii când te-oi chema eu! – răbufni Marcela, aruncând scrisorica în locul devenit banal. Măcar că … Continuă lectura →

II. „Care atunci când vei citi aceste rânduri va fi prea târziu, eu fiind deja plecat într-o lume mai dreaptă, care Radu Giurca şi Ilyes Iuliu s-au căpătuit, dar nouă nu ne asigură nici măcar indiciile anatomice minimale, care dacă … Continuă lectura →

I. Deşi prefectul fusese asigurat că nu vor fi probleme, încă din zorii zilei de joi oamenii urbei se adunară în dreptul Căminului Cultural, încercând fiecare să dobândească o poziţie cât mai avantajoasă. De la bătrân la tânăr, pe toţi … Continuă lectura →