Lovitura – 4

IV.

            Victor păru decis să plece la Caracal în mai multe rânduri şi se răzgândi tot de-atâtea ori. Se învăţase static, după repatriere, şi perspectiva unui drum cu trenul avu darul să-l inhibe. Într-o doară, căută Mersul Trenurilor pe Google. Erau destule posibilităţi de-a porni către Caracal, însă una-i atrase atenţia.

            „Au şi InterCity!” Posibilitatea unei călătorii la vagonul restaurant îl învioră. „Aş ajunge la şase… Numai bine mai pierd vremea într-un bar până pe la zece, iar către miezul nopţii pot da lovitura şi mă întorc cu acceleratul de şapte…”

            Planul fiind alcătuit, Victor se pregăti de acţiune. Nu avea nevoie de prea multe ustensile pentru spargere, mai important fiind aparatul de fotografiat. „Dacă trântesc toate vreascurile alea în sacoşă, nu mai rămâne nimic din Prometeu. Aşa că va trebui să am o imagine ca să-l pot reconstitui aproximativ… Că nu putea ţăcănitul să-l facă cel puţin dintr-o bucată, ca să-l poţi fura fără să-l strici!”

            Ceasul plecării către gară îl găsi încă ezitant, dar promisiunea unei nopţi cu greiericum presupunea a fi în Caracal – îl făcu să pornească. Urma să afle la faţa locului unde se găseşte edificiul vizat. De altfel, avea timp berechet, şase ore pline. Plus că, la nevoie, putea da lovitura mai către dimineaţă.

            Vagonul restaurant era destul de liber, cei mai mulţi călători preferând să-şi ia câte-o bere la cutie şi să se înghesuie în closet, unde se putea fuma. „Ar fi trebuit să facă şi-un fumoar, să ai unde să te pişi!” – gândi Victor, amuzându-se.

            În Videle, trenul se intersectă cu un accelerat, iar bărbatul fu neplăcut surprins s-o vadă pe Violeta în trenul ce sosea din direcţie opusă. „A fost la Caracal, căţeaua, nu putea să mai aştepte! E fascinată de Prometeu…” Femeia nu-l observă. „Mai bine, stricam din surpriză!”

            Ajuns în Caracal, Victor nimeri, după o scurtă plimbare, în restaurantul Clasic. Fu plăcut surprins nu doar de verdeaţa împrejmuitoare, ci şi de interior. „Slavă Domnului, nu-i ca la Strehaia! Aici, cred că se poate şi mânca…”

            Cum un domn de la o masă alăturată îi ceru un foc, Victor îl servi cu amabilitate şi, observând că acela are bricheta pe masă, înţelese fulgerător că individul are chef de conversaţie. „Perfect, tot am nevoie de câteva indicaţii!”

– Îmi place în Caracal! – începu. Mă temeam să nu fie ca-n Strehaia…

– Nici vorbă! Aici avem de toate… Nicăieri în lume nu se mănâncă aşa de bine ca-n Clasic!

– Oare nici în Banat? – plusă Victor, mai mult ca să nu treneze discuţia.

– Ba, la ei mai găseşti, dar tot în localuri deschise de ai noştri. Emil, de pildă, a avut restaurantul Mioritic în Timişoara… Îl ştiţi?

– N-am fost în Timişoara.

– Nu de restaurant zic, de Emil!

– A, pe Emil? Nu cred că-l ştiu…

– Cea mai bună ciorbă de burtă la el era, da’ tot nu-i ca cea de aici!

Cum băuse cam mult pe tren, mai ales după ce-o zări pe Violeta, Victor se lăsă ghidat de străin şi ceru o ciorbă de burtă.

– Aveţi şi muzeu de artă aici? – întrebă după o vreme.

– Nu-i chiar muzeu de artă, dar, în cadrul Casei de Cultură, funcţionează Muzeul Romanaţiului şi are şi secţie de artă. Ce-i drept, toţi îi spun Muzeul de Artă. Se fac şi nunţi acolo… Ieri a fost o poznă, în toiul unei nunţi a prins-o mirele pe nevastă-sa că se pipăia cu taică-său…

– Cu al miresei?

– Nu, cu al lui! Şi i-a trântit în cap cu Prometeu, o tâmpenie expusă acolo, că-i nu ştiu ce expoziţie… A ieşit tămbălău mare!

„Futu-i!” – îşi zise Victor, dar se stăpâni şi întrebă unde e situat muzeul. „Dacă s-a dus naibii Prometeu, fur Dedublare, că doar n-am venit degeaba!”

Adevărul este că străinul, în naraţiunea sa, combină datele dintr-un film cu discuţiile acute într-un alt birt şi cu cronica zărită în fugă în foaia locală, în care era prezentată expoziţia lui Ilie Izbiceanu. Victor nu avea de unde să bănuiască acestea şi, chiar dacă-i ştia pe sudişti de mitomani – în fapt, nici el nu era tocmai o excepţie de la regulă! -, îşi consideră misiunea în mare măsură compromisă. Din fericire, muzeul nu era departe de local, aşa că cel puţin nu urma o noapte de alergătură.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

35 de răspunsuri la Lovitura – 4

  1. Pingback: 2012 « Ilarie

  2. Pingback: Ultimul Mitropolit – 13 « Ioan Usca

  3. Pingback: Vizita bătrânei doamne… « Idei Înghesuite

  4. Pingback: PENTRU NAIVII CARE MAI CREDEAU – EI BINE UITE INCA O DOVADA CA NU « Hai ca se poate!

  5. Pingback: Pe surse: Obiectivul nu era Roberta Anastase ci dotarea salonului de infrumusetare

  6. Pingback: Despre iertare… « lunapatrata

  7. Pingback: Fenomenul (I) « Rinder Razvan Catalin

  8. Pingback: Pisica lui Schrödinger « Mustăţi lungi, gheare lungi

  9. Pingback: Paşi de rezervă « Teo Negură

  10. Pingback: Tatăl nostru « Gabriela Elena

  11. Pingback: Intr-o gara « lunapatrata

  12. Pingback: suflete pereche « Rokssana's Blog

  13. Pingback: O nouă carte pentru copii, semnată Aurora Georgescu şi ilustrată de Mirela Pete « Mirela Pete. Blog

  14. Pingback: Venus din Milo « lunapatrata

  15. Pingback: Cu “nemarginta durere” in suflet va anunt disparitia (surprinzatoare si dupa o grea suferinta) lui Sebastian Lazaroiu din functia de Oracolul de la Cotroceni – Atentie mare prieteni liberali sa nu se intample ca in cazul Adriana Saftoiu

  16. Pingback: 29 aprilie, Ziua Internationala a Dansului « Supravietuitor's Blog

  17. Pingback: Cosimo Tura (c. 1430 – 1495), pictor italian renascentist « my heart to your heart

  18. Pingback: Ioan Usca – Comentarii la Facerea – 23

  19. Pingback: Comentarii la Cartea Profetului Zaharia – 3 | Ana Usca

  20. Pingback: Comentarii la Cartea Iona – 3 | Ioan Sorin Usca

  21. Pingback: Tîrgu Mureș (I) « Clipe de Cluj

  22. Pingback: Muzeul Naţional de Artă din Cluj « Clipe de Cluj

  23. Pingback: De Armindeni « Mirela Pete. Blog

  24. Pingback: Domnul Chihleanu de la Margina « Clipe de Cluj

  25. Pingback: Dexign şi iQuest. Materiale tipărite « Mirela Pete. Blog

  26. Pingback: Emblemele Clujului « Clipe de Cluj

  27. Pingback: Avem români frumoşi « Mirela Pete. Blog

  28. Pingback: Bucureştii de acum 100 de ani (I) « Clipe de Cluj

  29. Pingback: Miercurea fără cuvinte. Wordless Wednesday 7. Serafina-priviri « Mirela Pete. Blog

  30. Pingback: Miercurea fără cuvinte « Stropi de suflet la vedere

  31. Pingback: Parcul Central « Clipe de Cluj

  32. Pingback: Zilele Arhitecturii. Cluj-Napoca, 4-7 Mai, 2011 « Clipe de Cluj

  33. Pingback: Essai de figure en plein air. Monet « Mirela Pete. Blog

  34. Pingback: Au înnebunit salcâmii « Mirela Pete. Blog

  35. Pingback: Parcul sportiv şi de agrement “Dr.Iuliu Haţieganu” « Clipe de Cluj

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s