Anul a început rău, tristeţea lovindu-mă ca o pală de vânt. Pe scurt, m-am văzut nevoit să vând ceva din colecţia de tablouri, ca să am bani de Dinar. Fireşte, dacă era să vând Chagall ori chiar Cezanne n-ar fi fost nici un impediment, însă clientul dorea neapărat Rondul de noapte, lucrare de Rembrandt van Rijn, o copie foarte reuşită a acestuia putând fi văzută la Rijksmuseum din Amsterdam.
– Păi, dă-l! – mă încurajă domnul plutonier-major Onici. Oricum e mare şi, în plus, când vine tristeţea n-ai ce face, trebuie să reacţionezi cumva, altfel te năpădeşte cu totul. Eventual, după vreo două-trei luni, ţi-l furi înapoi şi-i plasezi tipului o copie…
Inutil să mai spun că aşa am făcut până la urmă. La gândul că voi recupera lucrarea, am cedat-o cu o sumă modică, de doar patruzeci de milioane de euro. Însă, vorba lui Ilarie, bine că am fentat Fiscul, care n-a văzut de la noi nici cinci bani!
Pingback: De necrezut – Jandarmii au fost obligati sa semneze ca accepta rezultatele examenelor si renunta la dreptul de contestatie « Hai ca se poate!
Pingback: „Zona verde” in Timişoara de Ziua Transportului Public « Supravietuitor's Blog
iata tabloul lui Rembrandt.
Rondul de noapte.http://g1b2i3.files.wordpress.com/2009/07/rembrandt-the-night-watch.jpg
Pingback: George Hitchcock(1850–1913), pictor american « my heart to your heart
Pingback: Muzica si muzichia… « lunapatrata
Pingback: de ce toate astea când puteam fi prieteni? « freestyler
Pingback: Elena Udrea a fost huidiuta – Se astepta la altceva?! « Dum spiro, spero
Pingback: Către auroră | Per aspera ad astra
Pingback: Nici o fapta rea nu o sa ramana nepedepsita, doamna ministru Elena Udrea « Hai ca se poate!
Pingback: Către vis prin realitate. Despre blogul primei doamne « Teo Negură
Pingback: Inocentul – 14 « Ilarie