Liviu Neamţu, clasa a VII-a C
Tatăl meu – Compunere
Tatăl meu este un om bun. El face politică şi ne aduce zilnic parizer şi napolitane. Cu mama vorbeşte frumos şi nici măcar nu o bate.
Într-o noapte din vara anului 2012, şi-a luat Ţara înapoi. S-a dus cu tanti Monica la Casa Rustic ca să sărbătorească. Acolo, a luat-o în freză de la mai mulţi ciumpalaci. Pe tanti Monica n-au vrut s-o violeze. Amândoi au băut supa cu paiul până prin ianuarie 2013. Tanti Monica şi-a revenit prima şi, dacă n-o loveau la coafor cu laptopul în cap, poate ar fi trăit şi astăzi.
Tata s-a luptat apoi să-şi redobândească Ţara, că iarăşi o pierduse între timp. De fiecare dată, a fost protezat cu profesionalism.
Eu sunt mândru de tatăl meu şi vreau să mă fac fotbalist!
Caius 
MeReU am fost surprins placut, cand din parinti aşa şi aşa, au rezultat copii normali.
Chiar dacă nu-i un ideal să te visezi fotbalist, este ceva decent.
Superba compunere! 🙂
Asta da! Si mandru si cu un ideal. Ce nota a luat?
Pingback: Despre munca… « Daurel's Blog