Tenebre – 10

 

CAPITOLUL X  – STĂRI CONFUZE

Domnul plutonier-major Onix se deşteptă la cântatul păsărilor dimineţii, echivalent al cocoşilor, păsări care, de vor fi avut vreo denumire, o socotim a fi irelevantă. Deşi adormise cu capul pe masă, în condiţii contrare noţiunii de confort, domnul plutonier se simţi bine dispus, lucindu-i, ca un fel de flamă mângâietoare, o duioasă amintire din ajun.

„Elfa cea roşcată!” – îşi zise, şi inima prinse a-i bate cu putere, un element imaterial, dar arzător, străbătându-l. Din instinct, îşi suflă în palmă şi inhală pe nări, pentru a-şi verifica prospeţimea respiraţiei.

– Zici că mi s-a căcat cineva-n gură! – mormăi bărbatul şi, dintr-un sertar al mobilierului frust, scoase o sticluţă cu cine ştie ce aromat, cu care se clăti. Apoi, dintr-un automatism, îşi frecă limba cu dinţii, apucând între degete mâzga rezultată şi ştergând-o, delicat, undeva către turul pantalonilor.

Se privi, puţin după aceea, într-un ciob de oglindă. Tenul i se împrospătase, chiar în condiţiile unui somn precar, căpătând o nuanţă sănătoasă, cenuşie, specifică rasei sale. Semnul din frunte îi era încă umflat de somn, dar avea să-şi revină-n curând. Doar părul, pe partea dreaptă a capului, se încăpăţâna să-i stea bizar, o şuviţă făcând cărare deasupra orificiului auditiv şi zbughind-o în sus, conferind întregului ansamblu un aspect inestetic. Zadarnic încercă domnul plutonier să-şi perie capul, căci şuviţa rebelă nu dorea să-şi revină, doar umerii uniformei i se umplură de mătreaţă. Abia după ce-şi dădu prin păr cu o soluţie uleioasă reuşi sperianul să redobândească o formă acceptabilă a podoabei capilare. Din nefericire, loţiunea avea un iz greu, de-un dulceag stătut.

„Din ce în ce mai bine!… Te pomeneşti că-mi put şi picioarele…” – îşi mai zise, bântuit de nelinişti, domnul plutonier. Apoi, căută să se liniştească: „În definitiv, abia ne-am cunoscut… Aşa că, azi, îi dau în continuare cu vrăjeala, căutând să păstrez o distanţă cuviincioasă, iar când ies din tură, fac un duş! Auzi, vorbă! Dreptate absolută!… Ne ţine-n beciurile astea, da’ un lavoar n-ar fi în stare să facă! De multe ori, nici nu mai fac deosebirea între mine şi arestaţi… Măcar, grumii n-au minte nici cât… cana asta – aici, ochii-i căzură din întâmplare pe-o cană lipicioasă, în care se foiau câteva reptile bizare -, lor le e tot una!…”.

Întristat de aceste idei, dar şi speriat de anumite gânduri mai îndrăzneţe care-l năpădiseră, domnul plutonier-major avu parte de-un nou şoc. Gesticulând, ca pentru a-şi pleda o apărare imaginară, fu răzbit de-un puternic miros de amoniac provenit, în mod evident, de sub braţ. Adevărat, planeta fiind locuită de felurite rase, simţurile acestora difereau de la caz la caz. Grumii aveau văzul slab, sperienii distingeau doar o anumită frecvenţă de sunete, suficientă, însă, pentru o bună comunicare, elpizii erau lipsiţi de simţ tactil…

„Oare cum stau elfii cu simţul olfactiv?” – se întrebă nefericitul poliţai. „Uneori, îmi pare rău că am abandonat şcoala în clasa a treia…” – îşi continuă gândul. Din nou, îşi făcu singur curaj: „Fie ce-o fi! În definitiv, dacă mă respinge, poate deveni cu uşurinţă acuzată, în loc de martoră…”. Cum noţiunea de hărţuire sexuală nu era în uz, în mileniul al IV-lea înaintea erei lor şi-n acel loc din Cosmos, domnul plutonier porni s-o caute pe elfă cu conştiinţa sa de sperian împăcată.

Grupul de felieni dormita într-o cuşcă, o zări şi pe elfa cea urâtă, sortită a fi pomenită în scrieri doar la grămadă, fără nominalizare, însă Elfa cea roşcată nu era nicăieri. Învârtindu-se haotic, domnul Onix boscorodea, cu buzele tremurânde:

– Unde e? Că, doar nu s-a volatilizat!… Ieri am băut doar cafele, conform regulamentelor în vigoare… Ce-i cu porcăria asta? Parc-aş fi într-o carte scrisă de-un cretin!…

În pofida logicii speriene, se uită după elfă chiar şi pe tavan. Dar, în afară de pasta încărcată de tristeţe care se scurgea perpetuu, nu zări nimic. „Ăştia nu mai repară-n veci!” – îşi mai zise, fără legătură directă cu subiectul căutărilor sale.

Într-un târziu, domnul plutonier se ruşină singur de tot acest zbucium, pe cât de febril tot pe atât de zadarnic, mai cu seamă că, nerostit nici măcar în gând, îl chinuia şi simţământul că este robul pornirilor josnice. Curând, toată această stare confuză se preschimbă într-o mânie atroce care-şi cerea un obiect asupra căruia să se reverse. Cum felianul cel vorbăreţ dormea întins pe pardoseală, afişând o mină indiferentă, domnul Onix îl lovi cu vârful cizmei, printre zăbrele, în şale, zicându-i:

– Deşteptarea! Ai venit să faci pula mare-n arestul Sar’a’labei? Ia vino dumneata încoace!…

Disciplinat, felianul ieşi din cuşcă, întrebând, totuşi, nedumerit:

– Da’ ce-am făcut?…

– Mişcă! – mârâi plutonierul. Las’ că ştii tu foarte bine ce-ai făcut!… Dă-i drumul şi spală closetele! Că atâta ştii: mânci, dormi şi caci, pe cheltuiala Imperiului!…

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Tenebre – 10

  1. Pingback: Ioan Usca – Comentarii la Facerea – 2

  2. Pingback: Smooth jazz, un saxofon şi o femeie în rochie verde – partea a doua «

  3. Pingback: PD-L se foloseste de copii in judetul Hunedoara « Supravietuitor's Blog

  4. Pingback: Ce jocuri face Adriana Saftoiu? SAU Cum sa faci rau propriul partid II « Hai ca se poate!

  5. Pingback: Jean-Baptiste van Loo (14 ianuarie 1684 – 19 decembrie 1745), pictor francez « my heart to your heart

  6. Pingback: Cecil Beaton (14 ianuarie 1904 – 18 ianuarie 1980), fotograf englez « my heart to your heart

  7. Pingback: Schengen, spatiul Schengen, sistemul informatic SIS / SIRENE

  8. Pingback: Poveste de vis (20) « Blogul lui Teo Negură

  9. Pingback: Deducţie « Ioan Usca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s